Cel puțin așa reiese din ultimul spot difuzat recent pe micile ecrane. Am să explic în câteva cuvinte cum înțeleg eu un spot pentru o mașină la TV și am să fac o comparație sacrilegială.
Dacia, ca exemplu pozitiv
Dacia își prezintă mașina în funcție de publicul țintă. Dacă e Logan, prezintă un om familist care își trimite copilul la școală. Dacă e om de afaceri, prezintă un Duster care-și face intrarea la o petrecere corporate. Apar și câteva cascadorii când familistul se imaginează salvatorul universului, dar în final, personajul își revine, iar mesajul devine clar: e mașina ta, te simți important, dar fii realist.
Honda, tradiție în advertising, dar spot idiot
Honda ne-a obișnuit în ultimii ani cu spoturi care au ajuns virale. Sub sloganul „The power of Dreams”, aș putea să amintesc de clipul „The Cog” apreciat pentru calitate și recunoscut de câteva ori ca fiind „o legendă în advertising”. C-a fost sau că n-a fost o idee „plagiată”, Honda a investit în 2003 aproximativ 1,2 mil euro în 120 de secunde de calitate. Deci ar avea câteva standarde bine definite.
Revenind la comparația cu Dacia, căci sacrilegiul trebuie finalizat, aș putea spune că Honda și-a luat de data asta sloganul serios. Spre deosebire de spotul pentru brandul românesc, aici intervine o chestie de impact: șoferul nu se trezește la realitate. Nu își dă seama că printr-o casă nu se trece ca prin eter, că o mașină izbită de un perete îl va face pateu și nici că, în lumea reală, sunt milioane de bețivi care își parchează mașina în sufrageria altora. La propriu, cu victime colaterale.
Cât despre partea cu depășitul limitelor și puterea viselor, Honda ar putea învăța câte ceva de la Volkswagen: „The Force Das Auto”.
PS: Nu. Viața nu e mai interesantă când faci așa ceva. Mai degrabă e pe sfârșite.
Dar de reclama Peugeot 208 care are ca soundtrack „Knocking on heaven’s door” ce zici ?
@vlad, parcă e mai subtilă.