Partea cea mai nasoală cu poluarea de la Amurco nu este ceața. Poate chiar și mirosul de pipi ar fi suportabil pentru câteva minute pe care le petrecem mergând pe jos. Pentru că aș putea zice: eh, asta e, România produce, Amurco jubilează. Dar nu.
Problema este că, după ce mergi minute bune prin miros de urină, îți dai seama că simțul olfactiv se alterează. Practic, toată duhoarea se impregnează în tot ceea ce circulă și persistă în căile nazale.
Pentru cei din afara Bacăului: imaginați-vă că vă treziți dimineața, plecați la serviciu prin miros de pișat de vacă, iar atunci când ajungeți la destinație vi se pare că toată lumea s-a scăpat pe ea. Iar asta nu e pentru că toată lumea a uitat unde e WC-ul, ci pentru că tot ce simți tu când respiri este urină.
Mai rău decât atât: imaginați-vă că vreți să cumpărați o pâine caldă de cuptor pe care o plimbați prin poluarea de la Amurco. Cât de frumos se poate mânca o pâine cu odor de micțiune?
Cristi, eu unu nu mai suport acest miros.Oare nu se poate face nimic ca sa scapam de acest „parfum”?
Ba da. Sa deschidem o companie care sa poata tine 500 de angajati, 400 de la amurco + 100 bonus.
Mă crucesc de cele citite, ce să mai zic de suplimentul de informaţie găsit pe net !
Te referi la informațiile conform cărora cel mai mare poluator din Bacău a primit, luna asta, un premiu pentru protecția mediului?
Nu…Am citit doar prin cîte mîini a trecut Amurco, sau mai degrabă din ce s-a înfiripat. Că amenzi a primit mumă-sa tot pt. poluare…Si eu era să zic Garda de mediu ca fiind, poate , o solutie…