Scurte înjurături pentru „Teatru’ de kartier”

… sunt buni.

Invitaţi la „Galele criticaţi.ro” (despre care voi scrie în perioada imediat următoare), cei din trupa „Teatru’ de kartier” au venit pregătiţi cu două reprezentaţii: „O familie fericită” şi „Cafea Amară„. Cu alte cuvinte,  3 actori au luat câteva scaune, le-au aranjat, au făcut un mic decor, au îmbrăcat câteva costume şi s-au pus pe jucat teatru în mijlocul crâşmei.

Piesele au fost destul de inspirate, bineînţeles originale şi cu un umor, oarecum negru. Prima piesă prezintă povestea unui tată homosexual care nu a reuşit niciodată să se ridice la aşteptările fiului său adoptat. Cu câteva „p-uri” în vocabular, „sceneta” a reprezentat o ceartă în familia respectivă, dominând monologul unui fiu dezamăgit de statutul său social. Actorul, „o supă de oase” a intrat destul de bine în rol, câteva emoţii (cred), dar a ştiut să zbiere când a fost cazul. Cea mai comică replică a implicat pişatul şi câteva etnobotanice, dar publicul curios ar face bine să meargă să-i vadă.

„Cafea Amară” a fost următoarea, dar prima care a fost pusă pe hârtie. Mai mult tragică decât comică, piesa arată situaţia unui profesor de filozofie obligat de circumstanţe să se împrumute de la cămătari ruşi. De aşteptat, Vali Branişte a jucat rolul unui recuperator rus menit nu doar să colecţioneze ci şi să-l demonteze psihic pe datornic. O serie de răsturnări de situaţie, îmbrânceli, pistol, rugăciuni la fix, şi sex cu propria-i persoana – au creat o atmosferă urbană, mai mult tragică, dar care te pune pe gânduri chiar şi după 2 pahare de vin.

Per total, au speculat homofobia, criza financiară şi exprimarea „pizdoasă” (familiară oricui, de altfel). Se râde destul de mult, însă publicul se poate plictisi acolo unde se exagerează cu „dramatismul”. Nu că ar fi o problemă, doar piesele se joacă la crâşmă, nu?

Oricum, „Teatru’ de Kartier” poate fi aplaudat pe moca, duminică, 5 decembrie, de la ora 20:00 în ChiarOscuro, Bacău.