Tutorial: Cum se face subnetare

Subnetarea este o parte a reţelisticii despre care trebuie să aibă habar orice angajat al unei firme de specialitate. Şi când zic asta, mă refer la orice IS provider, inclusiv RDS.

În urmă cu 2 ani, am avut nenorocul de a lucra în regim de colaborare pentru o firmă care necesita banda mare. Pentru asta, cei de la RDS au oferit un ip fenomenal, de genul: 84.155.22.04/22, care părea, în principiu, ok, dar despre care nu ni s-a mai dat absolut niciun detaliu. Practic, trebuia să ni se comunice cum anume se bagă acel IP şi ce înseamnă acel slash din coadă.

Ulterior, la facultate, s-a introdus un curs de reţelistică în care se explică exact care este treaba. Bineînţeles că la disciplina respectivă au promovat 3 studenţi, iar restul au fost trimişi în restanţă tocmai pentru că nu ştiau să calculeze masca reţelei. Cam inacceptabil pentru un inginer „wannabe”.

Exemplul:  84.155.22.04/22

1. Cum se calculează masca reţelei (subnet mask)?

Masca reţelei se calculează folosind algebra binară. Practic, masca reţelei este formată din 32 de biţi împărţiţi în 4 octeţi. Exact ca un ip, pentru: 0.0.0.0 ai în binar: 00000000.00000000.00000000.0000000.

Se ia, aşadar, numărul, dat de ISP sau de problemă, de după slash. În cazul nostru este vorba de 22. Într-un ip nul (0.0.0.0) se completează cu 22 cifre de 1, iar restul până la 32 se completează cu 0. Adică 22 cifre de 1 şi zece cifre de zero. Avem: 11111111.11111111.11111100.00000000. Făcând conversia în zecimal, rezultă: 255.255.252.0

2. Cum afli reţeaua mamă?

Sunt trei mari clase de ip-uri care se folosesc: A, B, C. Mai sunt şi D şi E, dar care au legătură la nivele superioare. Aşadar, clasa se află în funcţie de primul număr din ip: 10-127  avem clasa 1, de la 127-172 avem clasa B şi de la 172-255 avem clasa C.

Fiecare clasă are un număr de biţi împrumutaţi. Adică are un slash trântit la urmă. Pentru clasa A este /8, pentru clasa B este /16, iar pentru clasa C este un /24.

Reţeaua mamă se stabileşte pentru fiecare clasa astfel:

– pentru clasa A se copiază primul număr din ip, iar restul se completează cu 0, după care se adaugă /8

– pentru clasa B se copiază primele două numere din ip, iar restul se completează cu 0, după care se adaugă /16

– pentru clasa C se copiază primele trei numere din ip, iar ultimul se complează cu zero, după care se adaugă /24

În exemplul nostru avem un ip de clasa A, deci reţeaua mamă este: 84.0.0.0/8

3. Cum afli numărul de subreţele?

Numărul de subreţele este dat de 2 la puterea numărului de biţi împrumutaţi. Acesta se calculează numărul de după ip-ul mamă din numpărul de după ip-ul dat de isp. Cele două de după slash: 22-8. Asta înseamnă că putem avea un număr maxim de 2 la puterea a 14-a subreţele.

4. Cum afli numărul de gazde?

Numărul de gazde este dat de 2 la puterea diferenţei dintre numărul total de biţi (32) şi numărul de biţi din spatele ip-ului dat. Adică 2 la puterea 32-22. De aici vom scădea două adrese: una de broadcast şi id-ul reţelei. Aşadar, vom avea 2^10-2.

5. Cum afli ID-ul undei reţele?

ID-ul reţelei este dat de produsul în binar al ip-ului de reţea şi masca acestuia. În cazul nostru, rezultatul va fi 84.155.22.0

6. Cum afli adresa de broadcast?

Revenim la ID-ul reţelei în binar. Numărăm 22 de biţi (sau ce număr va fi dat după slash) şi trasăm o linie. După acea linie se transformă toate numerele în 1, după care se transformă numerele IP-ului în zecimal.

Dacă ID reţea este: 01010100. 10011011. 00010110. 00000000, atunci pentru adresa de broadcast se vor copia primele 22 de cifre,iar restul se vor completa cu 1, până la 32. Astfel, adresa de broadcast va fi: 01010100. 10011011. 00011111. 11111111, adică: 84.155. 31. 255.