Există anumite momente când trebuie dat la o parte orgoliul de biciclist cu drepturi aproximativ egale cu cele ale unui șofer. Există momente când trebuie să te dai jos de pe bicicletă, să te urci frumos pe trotuar și să pășești în dreapta ghidonului, ca orice trecător care nu se grăbește nicăieri. Cum realizezi asta?
Atunci când auzi sirenele unei ambulanțe care a rămas blocată în traficul de la Tic-Tac, pentru că se lucra în intersecție. Atunci când vezi cum se circulă într-un mod numit „oglindă-n oglindă”. Apoi observi cum șoferii își pierd răbdarea și-și riscă viața virând stânga fără să se asigure că din partea stângă avea să-l spulbere unul care circula cât mai repede ca să nu-l prindă semaforul. Când viața pietonilor de pe trecere este pe locul doi și mai importante sunt calitățile unui șofer descurcăreț care-ți înfiinge botul în așa fel încât asigurarea devine imposibilă.
E bine să contemplezi, două minute, și să te întrebi: Dacă un șofer e atât de grăbit încât și-ar risca propria-i viață ca să-și arate calitățile superioare, ce l-ar împiedica să te spulbere în acea fracțiune de adrenalină?