Intr-adevar una dintre cele mai neserioase afirmatii care poate fi folosita intr-o „dragoste” este cea cu: „Te accept asa cum esti” sau „Daca ma iubeste, ma accepta asa cum sunt”. Pai sa luam cateva variante, doar asa, de-o proba, si ca un raspuns pentru articolul Lidiei .
In primul rand avem doua personaje, unul feminin si unul masculin. Voi scrie din perspectiva personajului masculin, ca totul sa fie cat se poate misogin si sa starnesc reactii puternice. Asadar a cunoscut-o, i-a placut totul la ea. Cum vorbeste, parfumul, vocea, inteligenta, frumusetea. Dupa 10 ani se uita din nou la ea si o vede. Se sinucide. De ce?
Si iata de ce femeile nu au voie sa fumeze. Ca ti-e mai mare dragul sa ridici ochii din pamant dupa vreo 6-7 ani si s-o vezi ca arata ca naiba, duhneste a tutun, si vine la tine si te intreaba: „Ma mai iubesti?”. „Pai scuza-ma, da cine esti tu?”. Si ea raspunde ca e aceeasi si ca nu stiu cum. „Pai bine, dar vorbesti intrerupt, puti ca o fabrica de tutun, ai o voce masculina, ce intr-adevar ma atrace nespus, si.. ai o fata de parca m-am indragostit de strabunica-ta”. Dar bineinteles ca nu ai curajul sa ii zici asa, drept, in fata. Ii zici: „Da”, ca sa n-o superi, ca sa fii politicos, ca sa nu te transferi pe un profil zoologic [bovina, porcina] si ca sa arati ca esti dedicat.
Adica, da, accept cu desavarsire toate criticile posibile – dar daca cineva prefera sa iubeasca un tractor in loc de o femeie, nu am nimic impotriva.
complicata dragostea asta. e putin probabil sa gasesti o persoana la care sa nu vrei sa schimbi ceva. unii sunt totusi de parere ca defectele sunt cele care ne diferentiaza si ne fac sa fim unici in felu’ nostru. persoana potrivita pentru tine te va schimba fara o vorba…vei vrea tu sa fii mai bun pt ea/el.
paradoxul este ca nici barbatul intrebat de catre ea daca o mai iubeste nu mai e acelasi ca la inceput. In aparenta ne schimbam toti odata cu trecerea vremurilor, important este sa pornesti la acest drum cu cineva despre care banuiesti ca nu se va schimba in plan psihic :P. Cel putin nu prea mult.
Dupa cum ziceam.Eu nu am scris articolul despre fumat avand in vedere cadrul unei relatii.A fuma este ceva relativ si de neinteles pentru cei care nu practica acest lucru.Asa ca nu ma astept sa inteleaga toata lumea.Si da..ai dreptate,in felul tau, de altfel cum ai de multe ori.Si daca e sa o luam asa, te poti trezi langa cineva dupa 6-7 ani si sa nu mai stii pe cine ai langa tine, chiar daca fumeaza sau nu.Prin unele chestii din articol ai deschis orizontul unui nou articol.Ce-ar fi sa scrii tu ceva despre cum se vad oamenii unul pe celalalt intr-o relatie? Chiar ar fi interesant…
@Lidia: Din perspectiva cui sa scriu? 😀
„Ce-ar fi sa scrii tu ceva despre cum se vad oamenii unul pe celalalt intr-o relatie?”.Asta inseamna din perspectiva amandurora :>.Astept cu interes sa vad ce vei scrie :d
…si ce „critici” blande ai primit.. sincer, pe masura ce citeam articolul ma asteptam ca la comentarii sa fie o adevarata revolutie. :-??..eu m-as fi revoltat, dac-as fi fost fumatoare. dar..daca lumea tace…tac si eu.
interesante discutii pe aici 😉 fumat si relatii…se stie 😛 😉
Hmmm…si vrei sa zici ca cel sub ochii caruia a devenit o baba urata duhnind a tutun nu are nici o vina??…Ooo, ba da crede-ma ca are pentru ca daca intradevar iubesti ai grija de celelat nu-l lasi sa se complaca si sa devina o ciudatenie….
Nu cred ca se duce el sa ii puna tigara in gura.Astea sunt mituri si legende.