Na, că soare este. Și 20 de grade.
Discuția de sâmbâtă dimineață:
– Dă-mi puțin telefonul tău.
– De ce?
– [click]… unde ai pozele din 2016?
– … acolo.
– Bun! Uite de asta.
Dacă influencerul pe care îl urmărești îți dă să citești articole politice/ economice dintr-un ziar online, dar pune link-uri cu bit.ly, înseamnă că vorbim de o campanie plătită de răspândire a unui mesaj. E simplu.
2018, anul din care 2020 nu s-a mai citit la fel
Știu că pare o utopie, dar nu se poate să avem alegeri în fiecare an? Întreb pentru un oraș.
Ați trecut azi prin parcurile din Bacău? Ați văzut aleile? Așa-i că v-ați zis: „Doamne, ferește să ajungem vreodată să uităm de sărăcie, boli șomaj și pensie, plimbându-ne prin parc, fără să ne rupem papucii în gropile din asfalt!”? Nu? Înseamnă că totul e bine. Continuați.
Klaus Iohannis, luptând pentru Germania, în Primul Razboi Mondial.
Dacă, atunci când ai nevoie de o informație, ceri ajutor de la o persoană cu care nu ai mai vorbit de câțiva ani și primești răspunsul imediat, înseamnă că undeva, cândva, ai făcut ce trebuia.
Cred că singura întrebare la care aș răspunde la un referendum pe justiție ar fi asta: „Sunteți de acord ca persoanele condamnate penal, prin decizie definitivă, să aibă dreptul de a candida sau de a se angaja în sistemul public?”
Atât. La restul nu mă pricep.
22 martie 2019: Ziua parcului Cancicov, în două replici memorabile, cel puțin pentru mine. Sper că le redau cum trebuie:
„- De ce oamenii… specialiștii (n.r. de istorie, scriitori, profesori de specialitate) din oraș nu pot ajunge la un consens, să cerceteze împreună și să publice? De ce eu, un inginer mecanic, am ajuns să fac asta în locul lor? Există o vanitate specifică pe care eu nu o înțeleg.”
„- La asta m-am gândit și eu… că (n.r. <>) următoarele 3 generații se vor chinui, cel puțin la fel de mult ca noi, să afle aceste informații despre Bacău”.
Când ziariștii de la conferința de presă de alături sunt puși pe șotii.
(Foto: Ziarul de Bacău)
Îți dai seama că ai o meserie faină atunci când clientul se miră că ți-a luat 5 minute ca să-i rezolvi o problemă la care ditamai compania de softuri de gestiune s-a chinuit vreo 6 ore și a concluzionat că nu există soluție. Evident, problema era la baza de date a softului produs de compania respectivă, dar ce mai contează?
https://media1.tenor.co/images/d8a4c19b1b4c17a31c105e0236c9a40c/tenor.gif?itemid=5472197
Am zis și eu, în urmă cu 2 ani, că nu lipsa banilor, ci „șmecheria primitivă de Moldova” (cum o numește Andrei Chira) ne va determina, la un moment dat, să lăsăm orașul ăsta fiarbă singur în propria-i prostie. Articolul e prea decent.
https://andreichira.ro/mutare-oradea/
The Banat of Timișoara
Ceva din Bacău:
Unii patroni spun că nu deschid terasele în afara sezonului pentru că trebuie să plătească autorizație și preferă să facă asta doar pentru sezonul călduros.
Așa se face că sunt zile în care văd că afară e senin, sunt vreo 20 de grade și parcă aș ieși la o terasă cu Andra să bem cafeaua de dimineața și să ne sufle vântu-n freză. Probabil că nu simt mereu asta, dar uneori parcă m-ar bucura numai să știu că am posibilitatea să fac asta.
Și-ajung să mă întreb, dacă ceea ce spun acei patroni ar fi adevărat, dintre toți consilierii locali care au afaceri (baruri, restaurante) sau prieteni/rude cu afaceri, nu s-a gândit niciunul că poate ar fi o idee bună să extindă autorizația aia „de vară” pentru tot anul și în aceiași bani?
Poate că municipalitatea nu ar obține un venit direct din asta, dar măcar ne-ar da posibilitatea să ne gândim și la altceva pe lângă starea drumurilor, lipsa pietonalului, praf, noroi, bălți, câini, spital, insula de agrement, aleile din parcul cancicov, iluminatul public…
