Categorie: De pe Facebook

Cred că singura întrebare la care aș răspunde la un referendum pe justiție ar fi asta: „Sunteți de acord ca persoanele condamnate penal, prin decizie definitivă, să aibă dreptul de a candida sau de a se angaja în sistemul public?”
Atât. La restul nu mă pricep.

22 martie 2019: Ziua parcului Cancicov, în două replici memorabile, cel puțin pentru mine. Sper că le redau cum trebuie:

„- De ce oamenii… specialiștii (n.r. de istorie, scriitori, profesori de specialitate) din oraș nu pot ajunge la un consens, să cerceteze împreună și să publice? De ce eu, un inginer mecanic, am ajuns să fac asta în locul lor? Există o vanitate specifică pe care eu nu o înțeleg.”

„- La asta m-am gândit și eu… că (n.r. <>) următoarele 3 generații se vor chinui, cel puțin la fel de mult ca noi, să afle aceste informații despre Bacău”.

Îți dai seama că ai o meserie faină atunci când clientul se miră că ți-a luat 5 minute ca să-i rezolvi o problemă la care ditamai compania de softuri de gestiune s-a chinuit vreo 6 ore și a concluzionat că nu există soluție. Evident, problema era la baza de date a softului produs de compania respectivă, dar ce mai contează?
https://media1.tenor.co/images/d8a4c19b1b4c17a31c105e0236c9a40c/tenor.gif?itemid=5472197

Am zis și eu, în urmă cu 2 ani, că nu lipsa banilor, ci „șmecheria primitivă de Moldova” (cum o numește Andrei Chira) ne va determina, la un moment dat, să lăsăm orașul ăsta fiarbă singur în propria-i prostie. Articolul e prea decent.
https://andreichira.ro/mutare-oradea/

Ceva din Bacău:
Unii patroni spun că nu deschid terasele în afara sezonului pentru că trebuie să plătească autorizație și preferă să facă asta doar pentru sezonul călduros.
Așa se face că sunt zile în care văd că afară e senin, sunt vreo 20 de grade și parcă aș ieși la o terasă cu Andra să bem cafeaua de dimineața și să ne sufle vântu-n freză. Probabil că nu simt mereu asta, dar uneori parcă m-ar bucura numai să știu că am posibilitatea să fac asta.
Și-ajung să mă întreb, dacă ceea ce spun acei patroni ar fi adevărat, dintre toți consilierii locali care au afaceri (baruri, restaurante) sau prieteni/rude cu afaceri, nu s-a gândit niciunul că poate ar fi o idee bună să extindă autorizația aia „de vară” pentru tot anul și în aceiași bani?
Poate că municipalitatea nu ar obține un venit direct din asta, dar măcar ne-ar da posibilitatea să ne gândim și la altceva pe lângă starea drumurilor, lipsa pietonalului, praf, noroi, bălți, câini, spital, insula de agrement, aleile din parcul cancicov, iluminatul public…

Ce îmi place mie la Clinica oftalmologică Gauss este dialogul:
Client: Cum credeți că ar fi bine să facem?
Noi: Uite așa.. așa.. apoi așa… și aici punem asta.
Client: Dar dacă acolo este așa, la noi de ce ar fi altfel?
Noi: Pentru că internauții au tendința să… [inserează 7 ani de Advertica aici].
Client: Perfect atunci. Facem așa!
În traducere, clientul a înțeles diferența dintre vânzarea unui site, ca produs, și serviciul de realizare a unui site. Și e din Bacău [bagă orgoliu aici 😁].

Știți cum puteți să verificați cât de mare e încrederea băncilor în mediul economic din România? Atunci când vă caută cineva de la o bancă, să vă prezinte un produs de credit nou, spuneți că aveți venituri din dividende. Reacția agentului va reflecta exact răspunsul de care aveți nevoie.

Îți dai seama că siguranța pe care ți-o dă locuitul într-un cartier rezidențial din Bacău devine o iluzie atunci când ți se fură bicicleta din parcarea de la subsolul blocului, de pe o stradă cu supraveghere video. Totuși, pe lângă a ta, se mai fură vreo 10, că poate necazul ți-e alinat de capra vecinului.

Să stai ore-n șir ca să-i explici unei firme de hosting că are o problemă, că știi cum se rezolvă, să o ajuți să o rezolve, iar apoi să o iei de la capăt pentru că i s-a schimbat tura tehnicianului de serviciu.