Băi nene, hai să ne înțelegem. Când spunem că politicienii iau decizii proaste din „rea-voință” sau din „interes”, înseamnă că ne amăgim singuri. Pur și simplu încercăm să dăm un sens lucrurilor, să credem în ceva ce nu există, să punem ordine în univers.
Realitatea ar fi mult mai deprimantă dacă ne-am gândi că în spatele acelor decizii ar sta, de fapt, „prostia” și „incompetența”, nu? Și, ca să plusez la depresie, vă mai spun că acei politicieni sunt, de fapt, un produs al societății românești, așa cum se vor reflecta generații de acum încolo.
Prin urmare, da, eu chiar aș prefera să fie așa cum ziceți voi: că e mafie, că e hoție, că e corupție, că suntem luați cu japca, pentru că asta ar presupune o urmă de competență care, remodelată, s-ar putea propaga la o generație ceva mai interesată de salvarea unei societăți compromise.