Completarile si corectarile acestui articol pot fi gasite in comentarii gratie lui Stefan Chitic si Lucian Romonti.
Câteva elemente de bază care ar trebui ştiute cam de oricine ar vrea să aiba habar de ceea ce se întâmplă în domeniu. În primul rând cărţile care explică funcţionalitatea unui calculator se bazează pe câteva scheme logice împărţite în fel şi fel de pătrăţele şi cubuleţe cu denumiri abreviate. Alea nu au ca nimic de-a face cu funcţionalitatea unul calculator ci, mai degrabă, ele reprezintă circuitul datelor într-un sistem informaţional (PC).
Aşadar cum funcţionează calculatorul? Simplu, ca orice aparat electric se bagă în priză. Curentul este preluat de sursă şi transformat în putere (W) de la 220V. Cu cât sursa este mai bună (puternica) cu atât ea va genera mai mulţi W (waţi). De la sursă sunt alimentate cele mai importante compomente ale calculatorului: Placa de bază, HDD şi celelalte unităţi de citire a datelor de pe mediile de stocare (CD-ROM, Floppy, etc.) – cu 12V, 3V, 5V, – in functie de necesitatea fiecaruia.
Placa de bază este alimentată constant, chiar şi înaintea acţionării butonului power. La calculatoarele mai vechi erau alimentate după, de aceea butonul power era conectat la sursa întâi. Pentru cei nostalgici – de aceea la shutdown Windows95 apărea mesajul: It’s now safe to turn off your computer. Practic atunci era sigur ca sursa să fie închisă fără ca placa de bază să fie întrerupta brusc şi să sufere şocuri (să se distrugă).
Trecând la sistemele mai noi – butonul power este conectat mai întâi pe placa de bază pentru securitatea sistemului. Şi este destul de logic pentru că astfel se evită accidentele de genul: „Am dat peste buton şi s-a închis”. Butonul este acţionat, placa de baza începe să alimenteze restul compomentelor de la procesor până la plăcile integrate sau cele din socluri sau porturi. Sursa începe să alimenteze HDD-ul, Floppy-ul, etc. Placa video primeşte alimentarea prin placa de bază şi trimite semnal la monitor. Placa de bază alimentează toate porturile (USB, PS2, Serial) şi dispozitivele aferente (mouse, tastatură, etc.).
Calculatoarele sunt programate să urmeze o ordine de instrucţiuni. Mai întâi verifică dacă toate componentele sunt în regulă (adică le caută), aşteaptă câteva secunde să vadă dacă utilizatorul are vreo comandă specifică la început (dacă vrea să intre în BIOS sau să afişeze un meniu) iar dacă nu înregistrează nicio comandă trece la căutarea unui fişier de boot ce-l va ghida către un sistem de operare. Ordinea mediilor în care el va căuta boot-ul este dată de BIOS.
(Exemplu de fişier boot: În start- run tastaţi comanda: „C:boot.ini” – Unde „C:” este partiţia sistemului de operare – Valabil doar pentru Windows 9x – XP).
Aspecte de reţinut:
– Placa de bază nu se va arde niciodată prima din cauza unei pene de curent. Sursa va fi cea care va ceda.
– Placa de bază se poate arde prin unul din porturile la care sunt conectate dispozitive ce au suferit traume. De obicei se ard doar porturile respective.
– Sursele sunt alimentate la 220 V (de obicei) dar componentele nu trec mai sus de 12V – Asta înseamnă că pericolul de curentare când se umblă într-o unitate alimentată este practic nul.
– Sursele defecte şi alimentate pot duce la şocarea tuturor componentelor conectate: HDD, Floppy, CD-ROM, Placă de Bază.
O mica precizare. Dupa ce aprea ecranul BIOS-ului, acesta va apela sectiunea de pe HDD destinata MBR(master boot recorder) si acesta va gestiona bootarea dupa. Fiecare sistem de operare are alt sistem de boot ( pt windows e scris in boot.ini, pentru linux de obicei e GRUB si fisierul de configurare e in /boot/grub/menu.lst si pt MAC OS sistemul se numeste Cameleon) Cel care se gaseste in MBR va prelua bootarea. Daca pe acelasi sistem se gasesc mai multe OS-uri, fiecare bootloader va apela redundat celelate. De ex daca ai GRUB pt linux instalat in MBR, dar si windows, si vrei sa intri in windows, BIOS apeleaza GRUB, dupa care tu alegi ca vrei sa intri in Windows si dupa GRUB va apela bootloaderul de la windows. Tot ce am vrut sa subliniez cu explicatiile de mai sus este doar existenta MBR.
@Chitic Stefan – E buna aprecierea ta, insa este posibil ca HDD-ul sa nu fie prezent. Asta nu inseamna ca un fisier de gestionare a boot-ului nu poate exista si pe alte medii gen: CD-ROM, DVD-ROM, USB Disk sau chiar Floppy.
BIOS are o gestiune a mediilor de bootare. First boot, second boot… Ce zici tu, in cazul lipsei HDD, va cauta pe alta surs un MBR valid. Cand se spune ca facem CD bootabile, inseamna ca ii punem in prima zona a CD-ului un MBR si il indreptam spre zona de boot. De asta cd-urile bootabile cand sunt copiate la mana pe HDD si nu cu un ISO maker, isi pierd MBR pt ca nu is fisiere care sunt vizibile de nici un explorere. poate doar de unul pt HEX 😉
Traim in Romania si toti suntem experti in de toate. Vad ca cei 16 ani pe care i-am petrecut invatand electronica si informatica au fost degeaba. Bine ca m-ai luminat tu Cristi Juverdeanu cu aceste informatii de ultima ora altfel traiam intr-o minciuna toata viata. Eu zic sa gasesti pe cineva care chiar stie ce vorbeste, sa ofere informatii celor care acceseaza acest site. Sau daca tot vrei sa scrii mai citeste o carte din domeniu.
@Lucian Romonti – Nu te impiedica nimeni sa ma contrazici. Nu am tocmai 16 ani [de experienta] dar o iau ca pe un compliment. Astept cu interes „realitatea”
Ok. Poate am fost prea sarcastic. Probabil ca la 19 ani si eu traiam cu impresia ca tot ce spun si fac e bine. Acum „realitatea” :
Sa o luam de la inceput : schemele logice au foarte mult de a face cu functionalitatea calculatorului. Ele sunt folosite tocmai pentru a reprezenta intr-un mod cat mai pe intelesul tuturor functionarea unui anumit sistem. Pot fi folosite chiar si la reprezentarea functionarii unei surse sau a unei placi de baza. Poate vei urma o facultate de informatica sau ceva tehnic. Vei vedea in teoria sistemelor o gramada de scheme logice ce te vor ajuta sa intelegi functionalitatea unui anumit sistem. Cand spun sistem ma refer si la un PC. Acum ce face sursa. In primul rand trebuie sa intelegi ce inseamna curent electric. Intensitatea curentului electric AKA curentul electric masurat in amperi reprezinta o masura ce caracterizeaza cantitatea de sarcina electrica ce strabatee un conductor. Tensiunea electrica este masurata in volti si reprezinta diferenta de potential intre 2 puncte ale unui circuit electric. Puterea electrica reprezinta rata la care un circuit electric transfera energia electrica. Intr-un circuit de curent continuu puterea este egala cu P=UxI (P – putere masurata in watti, U tensiunea electrica masurata in volti, I intensitatea curentului electric masurata in amperi). Deci curentul nu este transformat in putere. O sursa nu este mai buna daca genereaza mai multi watti. Acum depinde la ce te referi tu cand spui mai buna. Daca te referi calitativ gresesti. Daca „buna” este in sensul de „puternica” ai dreptate dar te-ai exprimat gresit. Orice aparat are nevoie de o anumita putere pentru a functiona care de obicei este inscrisa pe aparatul respectiv. Daca placa de baza impreuna cu restul componentelor consuma sa spune 250 W ai nevoie de o sursa care sa satisfaca aceast consum. Imagineaza-ti un fir de care tragi. Daca el suporta o anumita forta maxima sa zicem 6 N si tu il supui la o forta de 7 N probabil se va rupe. La fel se intampla si in electricitatea. Sursa nu trebuie subdimensionata dar nici supradimensionata. Eu as recomanda o sursa care sa depaseasca consumul maxim al unui sistem cu 16-25 %. Daca o supradimensionezi nu mai ai un randament bun adica consumul este mai mare decat necesarul. Ok. Acum sursa transforma tesiunea din 220-230 V la 5,12,3.3 etc. tensiuni necesare pentru functionarea unui sistem. Tu ai scris acolo despre sursele XT cele cu intrerupator direct. Nu placa de baza „sufera socuri” la intrerupere. Hard-diskul este componenta care avea de suferit de pe urma unei opriri directe de la buton. Chitic Stefan a mai lamurit cateva probleme. Tu ai scris acolo niste concluzii. Prima ar fi faptul ca sursa se va arde prima in cazul unei pene de curent. Nu este neaparat adevarat. Este intradevar mai expusa dar de fapt ce se intampla in cazul unei pene de curent : curentul este intrerupt iar la revenirea acestuia se formeaza asa numitele varfuri de retea. Adica pentru un anumit timp infim tensiunea creste peste valorile normale in reteaua de alimentare. Mai toate dispozitivele sunt echipate cu circuite de protectie pentru varfurile de retea dar de multe ori VR depasesc limitele in care functioneaza protectia (stabilizatoare de tensiune). Exista posibilitatea ca sursa sa nu aiba de suferit in urma unei pene de curent dar placa de baza sa se arda. Sursele defecte alimentate de obicei nu pornesc si nu inteleg la ce te referi cand spui „socare”. Ar mai fi mai multe de spus dar nu prea mai am timp. Daca esti interesat pot sa iti reccoman nistre carti.
@Lucian – Te-am rugat sa impartasesti si din experienta. Ai dreptate, nu m-am exprimat corect. Asadar – Sursa nu transforma curentul in Watti – dar numarul de Watti este foarte important, si daca observi am specificat intr-un final: „- Sursele sunt alimentate la 220 V (de obicei) dar componentele nu trec mai sus de 12V – Asta înseamnă că pericolul de curentare când se umblă într-o unitate alimentată este practic nul.”
Cat despre placa de baza care se socheaza – ma refer ca se arde un circuit (adica orice doresti sa iei ca fiind compomenta a placii de baza de la cip, rezistenta, tranzistor, sarma) de pe dansa si nu mai poate functiona. Este termen la indemana oricui sau colocvial- de accea nici nu folosesc termeni tehnici. Nu scriu in chineza. – Si am intalnit la calculatoare mai vechi cazuri in care placa de baza a plecat inaintea HDD-ului. Este cazul acela in care declari ora decesului, nu mai ai ce sa-i faci. In carti se scriu multe – majoritatea cartilor pe care le citesti cu referire la aceste chestiuni contin foarte multi termeni tehnici si nu sunt la indemana oricui. Incearca sa privesti acest site ca un traducator.
Revenind cu multumirile de rigoare pentru explicatii – Am gresit partea cu sursa transforma curentul in putere. Si, referitor la Stefan Chitic – el doar a adaugat existenta MBR-ului – ceea ce eu consider ca este deja pentru un stadiu mai avansat de cunostinte. Nu pot vorbi de MBR din moment ce eu nu am vrut sa scriu nimic de teoria bitilor de memorie.
Inca o data multumesc pentru completarile aduse si astept cu interes comentariile tale si in celelalte articole. 🙂
Ok. Ma bucur ca ne intelegem. O sa fiu cu ochii pe tine :).