in Blog

Cum e cu reciclatul în comuna urbană numită Bacău

Pentru că suntem europeni, vă rog să păstrați tonul civilizat al acestui articol.

Au trecut aproape 3 ani de când am început să selectăm gunoiul pe 2 fracții (reciclabile/menajer) în casă , și ceva mai bine 9 luni de când am investit într-un sistem de selectare pe 4 + 2 fracții (menajer, sticlă, plastic, hârtie + baterii și medicamente). Cum mă tratează pe mine municipiul și oamenii? Ei bine, cam așa:

  1. Pubelele pentru reciclabile sunt puse cu scârbă de către operatorul care strânge gunoiul. Ca să ajungi la ele, trebuie să traversezi bălți și noroaie, să te bați cu câinii sau cu oamenii străzii.
  2. Acolo unde sunt pubele clasice, distribuite pe culori, operatorul le mai încuie din când în când pe alea pentru reciclabile. Probabil că s-a săturat să trimită 3-4 mașini pentru o singură zonă și le preferă amestecate.
  3. La clopote trebuie să bagi mâna în sacul de gunoi și să arunci fiecare pet de plastic, fiecare hârtiuță și fiecare doză în clopotul corespunzător. Nu poți băga sacul cu totul, nu știu de ce.
  4. Operatorul uită să mai ia gunoiul menajer. Uneori, strângătorul de gunoaie are liber de sărbători și lasă gunoaiele în voia ciorilor, a câinilor și a boschetarilor. Atunci oamenii aruncă gunoiul pe unde apucă, iar dacă pubela galbenă pare mai liberă… ei bine, acolo mai intră un sac de pamperși folosiți și niște resturi de pizza. Operatorul e fericit, în ziua următoare va trimite o mașină specială ca să ia tot gunoiul.
  5. Nimeni nu pune mâna să închidă capacul pubelei de reciclabil, iar asta îl face pe operator să se roage să vină o ploaie, ca să trimită, din nou, o singură mașină ca să curețe totul.
  6. Magazinele refuză să mai ia baterii folosite. Pe Aprodu Purice, de exemplu, un singur butic ar lua baterii, dar vânzătorul te avertizează că: “tot noi le ducem la gunoi, în spate, că nu trece nimeni să le ia“. La Profi e mai bine, că acolo ai unde să le lași, iar avertismentul în primești de la paznic: “Pff… știți unde ajung astea, nu?”.
  7. Farmaciile au procedură „faină” pentru “reciclatul” medicamentelor: “La noi trebuie să completați proces verbal, cu datele dvs, cu denumirea medicamentului, lotul din care face parte și data expirării. Datele dumneavoastră ne trebuie, în caz de vreo penalizare să aibă pe cine să contacteze.” Sigur! Într-o țară plină de anaflabeți funcționali*cu frică de stat paralel și extratereștri, tu cere-le să completeze date personale la farmacie. Completarea farmacistei e și mai faină: „ Avem pacienți care nu acceptă să-și dea datele, dar la colegii noștri de peste drum vi le ia și așa.”

Acum, eu încerc să îmi păstrez calmul și să fac așa cum am văzut că se face prin țările cu apă potabilă la robinet, dar, uneori, am impresia că Ceaușescu a făcut o mare greșeală aducând țăranul să lucreze la oraș. Și parcă au trecut vreo 30 de ani de când ne-a deșteptat democrația, nu?

*Marius se află în starea de negare și crede că ăștia se numesc „Adulți care nu înțeleg cum funcționează lucruri simple”.

Write a Comment

Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.